Cotidianul Financiarul s-a închis pe print. Sicriul din hârtie a fost bătut în cuie de gura Gabrielei Vrânceanu-Firea, care s-a lăudat cu un nou produs: lunarul Fin, ceva gros de vreo 64 de pagini, o revistă glossy. Wow, vor zice cei care vor citi ştirea, preluată şi de Reporter Virtual: "mamă, Dan Voiculescu sfidează criza. Felix e peste poate de potent financiar. Aplauze!". Ei bine, nu e chiar aşa. Stimata doamnă Vrânceanu-Pandele omite să-şi asume acest eşec, pentru că despre asta vorbim. Atunci când sugrumi un produs pentru că eşti prea prost să miroşi piaţa nu înseamnă altceva decât că ţi-ai greşit vocaţia. Acum sper că e limpede pentru toată lumea că a fost o decizie greşită când Intact a hotărât să dea drumul la acest business. Pe print era mort din faşă. Le-aş fi spus-o celor din grupul de presă dacă mă întrebau. Fără bani, evident. Ar fi însemnat să testeze piaţa şi să discute cu cei care mai ştiu ce se întâmplă în ea. Bine, au făcut de capul lor, crezând că vor rupe norii. Au ratat cu acest proiect mic, dar vor unul mai mare, eu l-aş numi rahat, fără nicio jenă.
De ce? E o întrebare firească. În primul rând, pentru că este de porc să vrei să-mi vinzi o revistă glossy de business atunci când tu te împiedici în şireturi. Deci, ratezi să faci vreo brânză cu un ziar mic, dar vrei să mă convingi că eşti bun dacă pui nişte poze color pe pagini lucioase şi e mai mare. Trustul Intact ar fi avut ocazia să mă convingă dacă ar fi reuşit măcar într-o afacere din asta, de exemplu, cum e Săptămâna Financiară. O fi reuşit şi milionul ăla de euro pierdut anul trecut e doar o mică neatenţie? Nu cred. Vorbim de o piaţă după care trebuie să te dai, să o miroşi, să-i simţi pulsul, să te reorganizezi şi să tai, fără anestezie, ce e greşit. Cred că nu e vorba de oamenii care lucrează la Sfin şi care s-au unit acum cu Fin, ci de capul acestui produs. Mă refer la Firea
