Sfârşitul vieţii ei a fost începutul căutării lor. Uneori, e mai bine să nu ştii totul. „Moartea nu înseamnă sfârşitul unei poveşti. Dacă vreţi să vă găsiţi fratele şi tatăl, va trebui să descoperiţi trecutul mamei“. Totul începe atunci când notarul Lebel îi invită pe gemenii Jeanne şi Simon Marwan pentru a le citi testamentul mamei lor. Vor primi două plicuri: unul pentru tatăl pe care-l credeau mort, altul pentru fratele de a cărui existenţă nici nu ştiau. Astfel, cei doi tineri vor începe o călătorie în trecutul agitat şi dramatic al mamei lor, Nawal Marwan. Regizorul Denis Villeneuve porneşte de la piesa de teatru a lui Wajdi Mouawad, regizor canadian de origine libaneză, piesă de succes jucată în Statele Unite, Austria, Germania şi Australia. Meritul lui Villeneuve este acela de a doza povestea lui Nawal, pendulând între prezent şi trecut, aşază informaţiile într-o incredibilă ţesătură care te emoţionează, oripilează, înspăimântă deopotrivă. Incendii începe precum un thriller care are toate datele necesare unei anchete, pentru a sfârşi precum o tragedie din literatura greacă. Iar muzica celor de la Radiohead, la care apelează Villeneuve pentru a accentua dramatismul, completează intensitatea poveştii, impresionanta dramă de familie. Lubna Azabal interpretează rolul principal, actriţa belgiano-marocană fiind absolut răvăşitoare în rolul său. Prezenţa sa în film, în mare parte în secvenţele de flash-back, o înfăţişează drept o tânără idealistă, o rebelă care luptă pentru dreptate, iar, mai apoi, drept o prizonieră care trebuie să îndure brutalitatea sistemului politic şi a călăilor din închisoare. Un trecut care surprinde zona tulburată a Orientului Mijlociu: copii soldaţi, secvenţe de război, terorism, violenţă cruntă. Filmul se deschide printr-o secvenţă al cărei sens se va contura de abia spre final: muzica deprimantă a celor de la Radiohead, i