Nevoia de-a pune la "adăpost" bu­nuri de valoare ca bijuterii, bani sau do­cumente şi neîncrederea în sistemul ban­car au dus la o creştere cu 15% a ce­rerii pentru seifuri, al căror preţ începe de la 160 de lei (38 euro) şi poate depăşi 10.000 de lei (2.380 euro).

"Vânzările au evoluat într-un trend pozitiv. De la începutul anului până în prezent am avut o creştere cu 15% a vânzărilor de seifuri, după ce anul trecut s-a înregistrat o creştere cu un procent nesemnificativ", susţine Ionuţ Vlăsceanu, directorul de vânzări al HCS Romtrade, care activează pe piaţa românească din 1991. Compania este controlată de Mihai Paraşcan.

Compania, distribuitoare de seifuri austriece Rottner-Tresor pe piaţa locală, a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei (590.000 de euro) şi un profit de 481.000 de lei (119.000 euro), la un număr de 15 an­ga­jaţi, potrivit Ministerului de Finanţe.

Piaţa locală de seifuri se află într-o fază incipientă, nu sunt foarte mulţi jucători prezenţi, iar pe de altă parte cererea pentru seifuri este încă redusă, faţă de cum se manifestă în Austria, Franţa sau Elveţia, unde casele sunt proiectate pentru a include un seif încorporat în perete, potrivit lui Vlăs­ceanu. Date oficiale legate de valoarea pieţei nu există.

Ce seifuri aleg românii

"În general românii doresc să îşi protejeze bunurile de valoare. Fiecare are un bun de valoare în casă. Oa­me­nilor le place să simtă cât mai aproape aceste bunuri de valoare, o metodă fiind achiziţia acestor seifuri. Gama de seifu­ri este foarte variată, începând cu cele de mobilă, de hoteluri, şi de laptop."

Cele mai ieftine seifuri costă 160 de lei (38 euro). Persoanele fizice achi­zi­ţio­nează seifuri din cauza neîn­cre­derii în sistemul bancar, dar şi a nevoii de a pune la adăpost bunurile de va­loare din locuinţă, potrivit