Finanţele instabile, nivelul scăzut de trai şi instituţiile slabe sunt un amestec rău. Cei zece noi membri foşti comunişti ai UE au fost odată văzuţi drept economiile cele mai tulburi ale blocului. În 2008-2009 Ungaria, Letonia şi România au avut nevoie de fonduri de salvare. În întreaga regiune şomajul a crescut iar creşterea economică a scăzut. Strategii politici vest-europeni au fost îngrijoraţi de o eventuală contaminare, se arată într-o analiză publicată de The Economist în ediţia din 27 august.

Aceste temeri par a fi îndepărtate acum. Dacă agenţiile de rating au degradat economii puternice precum cea americană şi japoneză, au crescut ratingul noilor veniţi în UE: Standard & Poor's a ridicat recent Estonia la AA-, doar două trepte mai jos de SUA. Toate cele zece ţări au economii în creştere, reducând deficitele bugetare şi scăzând şomajul. Cele trei din zona euro - Estonia, Slovacia şi Slovenia - sunt contribuabili la fondurile de salvare şi nu solicitanţi. Polonia, de departe cea mai mare din regiune, creşte cu o rata anuală sănătoasă de 4% şi are un deficit bugetar mai scăzut decât s-a prevăzut. Mulţi cred că întreaga idee de 'Europa de Est', este depăşită.

Este însă prea devreme pentru a uita moştenirea toxică de 50 de ani a planificării de stat şi a izolării internaţionale. Aşa cum a relevat Neil Shearing de la Capital Economics, o companie de consultanţă, cei zece noi membri au în comun unele caracteristici sumbre. Sunt încă săraci după standardele lumii industrializate avansate. În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, doar Slovenia este înaintea celor mai sărace economii ''vestice'', Malta şi Portugalia. În România, a doua ţară ca mărime din regiune, salariul mediu lunar după impozitare este de doar 320 de euro (460 dolari).

Optimiştii susţin că nivelul scăzut de trai, îmbinat cu un nivel înalt de educaţie