În 2001 a câștigat Australia pentru ultima oară Tri-Nations, turneul rugbystic la care mai participă Noua Zeelandă și Africa de Sud. Astăzi, la Brisbane, a reușit-o din nou. Succesul e cu atât mai important cu cât se produce cu nici 14 zile înainte de startul Cupei Mondiale. Totodată, este pentru prima oară din 1996, când a demarat competiția, când All Blacks nu triumfă în anul în care are loc și Rugby World Cup.
Pentru mine, succesul australian – 25-20 cu Noua Zeelandă – nu este atât de surprinzător. În meciul tur, chiar dacă au pierdut (14-30), ”cangurii” au avut perioade lungi în care au dominat, însă nu au marcat. De data aceasta, Australia lui Robbie Deans, antrenorul neozeelandez aflat în... exil (omul care a făcut din Crusaders principala forță din Super 15 nu este tocmai în cele mai bune relații cu oamenii care conduc federația din țara lui), a început în forță și s-a detașat până la pauză. În minutul 34, de pildă, după ce veteranul Radike Samo s-a dus singur cu balonul până între buturile adverse, Wallabies avea 20-3. O diferență poate halucinantă, dar una care ilustra foarte bine ceea ce se întâmplase până atunci pe teren. Australia se desprinsese (10-0) încă din minutul 10, când Will Genia a străpuns pentru prima dată defensiva All Blacks.
Reacția neozeelandezilor a venit abia după pauză, când Smith și Nonu au egalat prin două încercări spectaculoase. Mai erau 22 de minute de joc și totul părea, din nou, posibil. N-a fost așa! Fără să intre în panică, australienii au reacționat imediat marcând un nou eseu. De data aceasta, prin Beal (min. 62). Și deși Q. Cooper n-a transformat, rezultatul nu s-a mai schimbat.
De remarcat este că este pentru prima dată din 1996, de la inițierea Tri-Nations, când Noua Zeelandă nu câștigă competiția într-un an în care este programată și Cupa Mondială. A făcut-o în 1999, 2003 și 2007.
Cum nu mai câ
