Şcoală de vară? Festival? Ateliere? Preumblări pe poteci şi cărări ascunse sub Soarele încă neîmblânzit de toamnă? Întâlniri tainice cu muzica, sub Lună Plină? Muzici din Irlanda, Ungaria, Polonia, Cehia, Iran. Muzici de-ale noastre, din Maramureş, Gorj, Mehedinţi, Alba, Câmpia Transilvaniei. Şi Drumul. Un drum care a pornit anul trecut din inima unui irlandez şi a ajuns la Săpânţa. „Drumul lung spre Cimitirul Vesel.” Un drum care acum a trecut Gutâiul şi s-a risipit în zeci de poteci prin Ţara Lăpuşului. „Drumurile lu’ Leşe.”
Iniţiatorul acestui inedit şi singular proiect cultural, aflat la ce-a de-a doua ediţie, este Peter Hurley. Irlandezul care, căutându-şi rădăcinile celtice prin Maramureş, s-a dovedit a fi cel mai adevărat român. A descoperit nordul ţării noastre în 2003 şi, tot atunci, i s-a dăruit. Necondiţionat, necerând nimic în schimb şi cu toată fiinţa lui. În muzica maramureşenilor a aflat rezonanţele ancestrale ale celţilor, în poveştile lor, dimensiunea mitică a neamului irlandez, în porţile de lemn, simboluri şi arhetipuri comune. S-a îndrăgostit fără leac de Maremureş şi, ca orice îndrăgostit, i-a dat inima, visele, energia creatoare, inteligenţa, poezia, timpul, banii… Tot.
Şi pentru că nu putea să iubească pe ascuns, a vrut ca toată lumea să-i cunoască iubirea, a vrut ca Maramureşul profund să fie descoperit şi de noi, a vrut să ne rebranşeze la propriul nostru trecut, la istorie, la legendă, la o cultură ţărănească a cărei sevă pulsează încă în multe locuri de pe aici. Anul trecut, Peter Hurley a făcut posibil ca la Săpânţa, să aibă loc concertul „Vocile din Cimitirul Vesel”, o lucrare muzicală pentru cor şi orchestră a celebrului compozitor irlandez Shaun Davey. Unele dintre epitafurile de pe cruci au prins glas prin tulburătoarea voce a cântăreţei irlandeze Rita Connoly, altele, prin corul bărbătesc al