Consiliul Naţional al Audiovizualului s-a opus cu câţiva ani în urmă impunerii unei proporţii egale între ştiri pozitive şi negative în buletinele de ştiri ale televiziunilor. Ideea venise din partea a doi deputaţi, însă a primit critici din toate părţile. Curtea Constituţională a fost cea care a pus capăt dezbaterii (mai bine zis combaterii) legii, declarând-o neconstituţională. Autorii ei au promis atunci că vor reveni cu o iniţiativă similară, dar nu s-a întâmplat aşa ceva.

Parlamentul de la Budapesta a reuşit, pentru scurt timp, să impună o lege similară, însă a fost nevoit să-i modifice conţinutul, pentru a o "armoniza" cu cererile UE privind libertatea de exprimare. Pe motiv că asemenea ştiri provoacă stări depresive, induc teamă şi au un impact negativ, emisiunile informative de dimineaţă şi seară ale principalelor televiziuni din Ungaria trebuia să evite ca ştirile despre infracţiuni să ocupe o proporţie mai mare de 20%.

La noi, informaţiile negative au cucerit spaţiul vizual, iar acolo unde nu sunt evenimente violente dăm peste limbaj agresiv, mai ales la dezbaterile televizate. Aşadar, ce vede lumea la ştiri? De exemplu, că cele mai multe victime sunt din rândul conducătorilor auto, care au avut ghinionul să întâlnească nişte "experţi" în trafic, dornici să facă legea (a lor) inclusiv cu pistolul. Uneori, nici poliţiştii nu scapă de aceşti "viteji", deşi lucrurile ar trebui să stea invers, adică "vitejii" să se simtă ameninţaţi chiar şi atunci când dau un banal claxon acolo unde acest lucru e interzis. Şeful Poliţiei Rutiere dă vina pe "starea naţiunii": "Toţi sunt isterici, cu nervii la pământ, nu mai există niciun fel de toleranţă şi de calm".

Pe de altă parte, numărul mare de poliţişti răniţi în diverse confruntări arată că s-au comportat precum colegii lor britanici, care în mod obişnuit nu dispun de armament - s-a şi vă