Pfff, e gata! A luat sfârşit ce-a de 9-a ediţie a (cel mai probabil) celui mai mare festival din România.
Şi-a fost aşa cum trebuia să fie. Ma refer la atmosferă. După ochi aş zice că a fost mai puţină lume decât ediţiile anterioare. Însă, personal, nu m-a afectat cu nimic această chestiune. Traficul se pare că s-a întins până la 30 000 de persoane în primele două zile de festival.
A fost muzică, pe ritmuri ce urcau şi coborau o dată cu săritorii de bungee-jumping, au fost programe artistice, programe de informare, sport, filme, teatru, bălăceală, praf, oameni frumoşi, nonconformişti, liberi în glas şi-n gândire. Am participat şi eu la concursuri sportive, am desenat tricouri, am adunat pahare goale de bere, am mâncat pâine cu unsoare şi ceapă, am stat pe iarbă la concerte, m-am jucat pe playstation, m-am plimbat de la o scenă la alta, am făcut colecţie de brăţări, de insigne, de şepci, m-a bătut soarele-n cap, dar a meritat.
Mi-a plăcut mult concertul celor de la K’s Choice, Kasabian, Suscribe, Zdob şi Zdub, Guano Apes, R.O.A., N.O.H.A…
Aş spune că Iggy Pop cu ale lui riduri de ani şi de muzică, a sărit în topul celor mai bune concerte de la Peninsula din toate timpurile. A fost un show care va fi cu greu uitat de cei prezenţi în faţa gardului.
Una peste alta, învârtite-n soare şi vânt, cer portocaliu, praf de bocanci frecaţi de pământ, plete-n valuri sunet, acorduri în plete de vânt, piei arse de soare, ochi roşii cu Tuborg în ei, picioare întortocheate, strigăte puternice, atingeri tandre, nopţi şi zile, dimineţi mahmure, apusuri moi şi colorate, cinci scene şi 80 de concerte, a fost o ediţie reuşită!
Până data viitoare, muzică-n suflete să aveţi!
Pfff, e gata! A luat sfârşit ce-a de 9-a ediţie a (cel mai probabil) celui mai mare festival din România.
Şi-a fost aşa cum trebuia să fie. Ma refer la atmosferă. După
