Pe o distanță de numai câteva sute de metri, de pe strada Poștei din Ploiești, sunt nu mai puțin de șapte frizerii. Ai crede că, la o așa densitate de frizeri și coafori, concurența este acerbă. În realitate, angajații saloanelor au clienții lor fideli, de ani de zile, și sunt buni prieteni.
Cum intri în Ploiești, dinspre DN1B sau „drumul spre mare" cum îl știu toți șoferii, ai impresia că ai nimerit în raiul frizerilor. Pe stânga, pe dreapta, pe alocuri plasate din 10 în 10 metri, numai saloane de tuns. Și mai că ți se deschide pofta de un look proaspăt, de un bărbierit ca la carte sau numai de un coafat. Aici se „aranjează" tot omul, cu salariu de bugetar sau chenzină muncită cu palmele, oamenii din satele din jur care au slujbă la oraș sau vin doar cu treburi ocazionale în Ploiești.
Nu se mai știe exact care a fost prima frizerie de pe stradă. Locul întâi este disputat de mai multe locații, dar nici măcar podiumul nu este subiect de râcă între frizerii de aici. „Mai multe frizerii, mai mult profesionalism", ne-a sintetizat ideea Rica Matei, o frizeriță care lucrează de opt ani pe strada Poștei.
Click pe foto pentru mai multe imagini de pe strada frizeriilor
Cert este că saloanele și-au făcut apariția după Revoluție și în câțiva ani s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie. Nici un ploieștean nu le știe după numele trecut pe firmă, ci după denumiri alese din motive foarte practice. Frizeria „La fereastră" are, evident, un geam foarte mare, pe când frizeria „La trepte" are o fundație mai înaltă. Alegerea străzii nu este nici ea întâmplătoare. În weekend, mii de ploieșteni tranzitează zona pentru cumpărăturile din Obor, iar dintr-o tranzacție bună rămân bani și pentru tuns.
„Tatăl" frizerilor de pe Poștei
Ion Mihai, un frizer de 57 de ani, este unul dintre cei mai vechi meseriași de pe stradă și este proprietarul unui sa