Duminică, toată ziua, în ţara noastră a fost nuntă. Alina se mărită, e nuntă în cartier! În mod normal acesta era un eveniment care interesa doar rudele şi prietenii fericitei mirese. Dacă ginerele este un potent afacerist, acţionar la o echipă de fotbal, iar naşul este mai afacerist şi mai acţionar la altă echipă, totul se transformă în primă fază în ştire şi se sfârşeşte într-un dizgraţios bâlci mediatic. Publicul a fost atent pregătit cu câteva săptămâni înainte, emoţia crescând cu fiecare oră care îl apropia de nuntă. Toate amănuntele, unele destul de intime, au fost livrate cu o foame a detaliilor rar întâlnită. Cât au costat mâncărurile, băuturile, rochia de mireasă, costumul ginerelui şi costumele naşului, de unde a fost adusă stofa, de unde a venit sarea, câţi bani s-au cheltuit cu o cubaneză care urma să ruleze trabuce până se intoxică toţi invitaţii, ce cadouri s-au făcut, unde se consumă căsătoria şi unde luna de miere, câţi fluturi vor fi eliberaţi după cununia religioasă şi unde va sta ascunsă fosta soţie a mirelui şi cei trei copii ai lor, câte etaje va avea tortul şi cine va cânta în direct din piscină. Încărcat cu toate acestea puteai savura nunta pe deplin informat. Obişnuit cu dezechilibrele îţi trebuie ceva forţă de concentrare să realizezi că toată poves-tea a luat-o de fapt razna.

Scurtcircuitul apare atunci când în paralel sunt prezentate imagini de la nuntă dar şi de la masa sărăcăcioa-să a unor bieţi amârâţi. Discursul multor invitaţi ai studiourilor Realitatea TV este unul făcut pentru urechile celor mulţi, critică opulenţa în timp ce se plânge pe umărul celor defavorizaţi de soartă. Totuşi era vorba de nunta unui om fără nicio funcţie în stat şi care nu îşi alimentea-ză excesele din bani publici sau din afaceri făcute în afara cadrului legal. Până la proba contrarie. Un demers jurnalistic ar fi să încerci să obţii această probă, dar a