Mă feresc să dau sfaturi, întrucât nu există reţete universal valabile. În carieră, la fel ca în viaţă, există oportunităţi de care trebuie profitat, cu implicare totală şi perseverenţă.
Nu am refuzat nici un proiect cu potenţial, majoritatea fiind adevărate provocări. Au fost perioade în care am adormit cu laptopul în braţe, însă, cu siguranţă, nu aş fi fost la acest nivel dacă aş fi optat pentru un somn liniştit şi un program de lucru de la ora 9.00 la 17.00.
Şcoala, necesară, dar nu suficientă
Despre suportul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale în carieră, pot spune că unul dintre cadrele didactice, dar şi profesioniştii a căror tehnică de predare a fost vitală în clădirea bazelor pentru viitoarea mea profesie a fost Toni Teau, profesor de contabilitate. Tot în facultate am simţit direct impactul stilului de predare asupra elevilor proprii în timpul unui job de instructor de informatică, dar, în ansamblu, cred că studiile universitare din România ajută mai mult la dezvoltarea personală decât la crearea de abilităţi practice specifice.
Intrarea în „jungla corporatistă"
În 1998, am intrat în Big 4 (cercul celor patru companii mari de consultanţă, audit şi contabilitate de la nivel mondial - n.r.) fără să fi visat neapărat la meseria de auditor, ci la şansa de a lucra într-o multinaţională. Mai mult decât atât, profesia de auditor te pune în contact cu diverse domenii de activitate, ce reprezintă un mare plus pentru cineva la început de carieră. În audit, trecerea de la o funcţie de execuţie la una de coordonare se face parcurgând anumite etape foarte bine stabilite în cadrul Big 4. În cazul meu, s-a întâmplat la fel în compania Deloitte.
Comunicarea este cheia
Cei doi ani ca CFO (Chief Financial Officer) la Cramele Halewood au făcut foarte bine trecerea de la audit şi controlling la etapa următoare. Cea
