România pierde resurse valoroase prin faptul că tratează deşeurile ca pe gunoaie, nereuşind valorificarea acestora. Dimpotrivă, acestea sunt aruncate la groapa de gunoi, având efecte negative asupra mediului.

Necunoaşterea legislaţiei de către autorităţile locale, lipsa infrastructurii, preocuparea limitată pentru alternativele la depozitare, slaba absorbţie a finanţării europene în domeniu sunt numai câteva motive care explică proasta gestionare a deşeurilor în România, relevă studiul dat astăzi publicităţii de către Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, iniţiatorii Coaliţiei pentru România Curată.

“România nu îşi gestionează eficient deşeurile produse. Când doar 54% din populaţie e deservită de servicii de salubritate şi când numai 1% din deșeurile municipale colectate sunt reciclate, la nivel naţional, restul de 99% supraaglomerând rampele de gunoi, avem motive serioase de îngrijorare. Dacă luăm în calcul şi noua legislaţie europeană în materie de gestiune a deşeurilor, în care un accent deosebit este pus pe prevenirea şi reutilizarea deşeurilor, atunci putem spune că România se află foarte departe şi de standardele europene dar şi de rigorile un mediu înconjurător sănătos şi curat” declară Dan Bărbulescu Director Excutiv, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.

Studiul România: de la groapa de gunoi la europubelă. Monitorizarea aplicării legislaţiei europene privind deșeurile în România, realizat în perioada iulie 2010 - iulie 2011, şi-a propus să urmărească atât transpunerea directivelor europene cu privire la gestionarea deșeurilor în legislaţia naţională, cât şi implementarea şi aplicarea acestora într-un număr de zece judeţe (Argeş, Braşov, Cluj, Constanţa, Harghita, Iaşi, Maramureş, Tulcea, Vâlcea şi municipiul Bucureşti).

Potrivit studiului, principalele probleme în domeniul gestionării d