Sancţiunile pentru statele care nu respectă gradul de îndatorare şi impozitarea tranzacţiilor financiare sunt două dintre punctele fierbinţi de discuţii, în această toamnă, la Bruxelles. Eurodeputaţii şi Comisia Europeană au căzut de acord asupra unui regim de sancţiuni. Nu există însă un consens în privinţa măsurilor în statele membre.
Până la mijlocul anului viitor, măcar cele 17 state din zona euro ar trebui să îşi înscrie, în constituţiile naţionale, norme şi limite privind deficitele bugetare, o propunere pentru care liderii Franţei şi Germaniei au insistat după furtuna de pe pieţele financiare. În majoritatea ţărilor europene însă, modificarea constituţiilor înseamnă obţinerea unor majorităţi parlamentare, chestiune care se anunţă destul de dificilă. Primul semn că aceste măsuri vor fi greu de aplicat vine de la Madrid, unde mişcarea 15 M a organizat duminică o manifestaţie de proporţii contra reformei constituţionale ce ar urma să introducă disciplina bugetară în administraţiile publice, scrie Adevarul.es. Spaniolii nu sunt de acord cu modificarea Constituţiei pentru a fi stabilită o limită a îndatoririi publice prin lege, considerând că actuala putere urmează agenda dictată de „dreapta europeană Merkel-Sarkozy" şi cer referendum.
Discuţii reluate după vacanţă
„Întrebări dure legate de comportamentul fiscal necorespunzător şi de gradul de îndatorare au rămas încă fără răspuns", a declarat, pentru Reuters, analistul JP Morgan, Malcom Barr. Obţinerea unui acord cu statele membre pe aceste sancţiuni şi impozitarea tranzacţiilor financiare sunt doar două dintre cele mai importante mize la Bruxelles.
Membrii Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European (PE), care s-au reunit ieri-după amiază, la Bruxelles, imediat după vacanţa de vară, hotărâseră deja, la mijlocul acestui an, să impună un regim mai du