Foto: Cristian Marcu
Degradat pentru ineficienţă, ca un general care a făcut pântecariţă în ziua atacului decisiv, uraganul Irene, devenit furtună, o biată furtună, a omorât doar 19 americani. El a jupuit de acoperişuri nişte clădiri, a încurcat lenjeria urbană stivuită frumos în şifonierul unor străzi cu zgârie nori din New York, a răsturnat un număr aproximativ de automobile. Dar şi la Bucureşti se răstoarnă zilnic maşini şi nu se sfârşeşte lumea. Doar (din nou doar!) trei milioane de cetăţeni de peste Ocean au rămas fără electricitate în urma acestui vânt devenit vântuleţ. Preşedintele Barack Obama, bronzat ca de obicei şi grav de astă dată ca un cuvântător la parastas, şi-a anunţat concetăţenii că urmările uraganului-furtună se vor şterge în abia trei săptămâni, dacă nu în mai multe. Televiziunile lumii arată chiar câţiva tineri americani care sfidează, dansând, vijelia.
Popor optimist! – exclamă încântaţi şi invidioşi zgâitorii la televizor din alte neamuri. Mă enervez. Staţi să vă arăt eu popor optimist. Să vi-i arăt pe românaşii mei.
Trăind eu pe Dâmboviţa, am avut şi am încă ocazia să cântăresc optimismul de nebiruit al concetăţenilor mei. Îi batem, la popoul gol, pe americani. Le-o tragem, sub bară, la scor. Iau, uite, un exemplu recent. Ministrul Lăzăroiu, ăla de arată adormit şi când vorbeşte la microfon, sociolog şi măsurător cu şublerul al erecţiei populare în sondaje (cam cât se ridică de mult entuziasmul popular în regimul de glorie Băsescu), a decis să închidă 33 de CET-uri, nişte drăcii în care arde motorină sau coceni sau rumeguş. La capătul celălalt al ţevilor şed nişte cetăţeni, ca la gura sobei, şi-şi freacă bucuroşi mâinile aproximând căldura care-i va feri de iarna ce va fi afară. Ei bine, fostul consilier prezidenţial, cu faţa lui de şuiţă amorţită, pus de şeful lui să reorganizeze priorităţile mor