Problemele băncilor europene, care şi-au văzut anul acesta acţiunile plonjând dramatic, în unele cazuri cu peste 60%, şi devin tot mai neîncrezătoare în capacitatea celorlalte instituţii de credit de a-şi onora obligaţiile financiare, pun sub semnul îndoielii puterea acestora de a rezista unei noi crize de amploare.
Cu imaginea unui nou şoc financiar în faţă, noul director general al Fondului Monetar Internaţional Christine Lagarde s-a folosit de reuniunea anuală de la Jackson Hole a celor mai influente personaje ale scenei financiare mondiale pentru a cere "recapitalizarea obligatorie şi substanţială" a celor mai slabe bănci europene. Şeful FMI a explicat că sprijinirea sistemului financiar reprezintă o componentă importantă în eforturile de a tăia "lanţul contaminării" în Europa, făcând referire la propagarea crizei datoriilor suverane în economiile mai mari europene, scrie Financial Times.
Recapitalizarea băncilor ar trebui să fie făcută, pe cât de mult posibil, prin intermediul canalelor private, spune Lagarde. Altfel, instituţiile de credit ar putea fi susţinute prin fonduri publice europene precum Fondul European de Stabilitate Financiară, mecanismul cu resurse de 440 de miliarde de euro stabilit de membrii zonei euro pentru salvarea partenerilor cu probleme.
Prăbuşirea acţiunilor băncilor subliniază vulnerabilitatea sistemului financiar
Scăderile de amploare din acest an ale acţiunilor băncilor europene subliniază cât de vulnerabil este sistemul financiar în faţa şocurilor de pe burse şi fac să pară îndreptăţite recomandările şefului FMI.
Deşi în ultimele zile titlurile bancare şi-au revenit uşor, acestea rămân în continuare sub presiune din cauza neîncrederii pieţelor financiare că marile bănci pot face faţă problemei datoriilor din zona euro şi că liderii europeni au capacitatea de a scoate uniunea monetară din
