Citisem atitea despre crimele de la Katyn! O lume intreaga stie despre tragedia polonezilor asasinati acolo. Despre Fintina Alba nu stim nici macar noi destule. Sau nu vrem sa stim, vorba principelui Cantemir? Pun fata in fata cele doua tipuri de memorie colectiva si ma cutremur. La inceputul lui iulie 2000 se comemorau 60 de ani de la masacrul romanilor, in locul numit Fintina Alba, din nordul Bucovinei, foarte aproape de actuala noastra granita cu Ucraina. Tragedia a avut loc in zilele urmatoare cedarii Basarabiei si nordului Bucovinei, in 28 iunie 1940. Mai multe sute de romani, ingroziti de perspectiva stapinirii bolsevice, au incercat sa treaca granita romaneasca, dar au fost intimpinati de trupele KGB-iste, care i-au macelarit in padurea de la Fintina Alba. Pentru orice popor cu memorie buna, tragedia este asezata alaturi de Katyn. Pariez ca majoritatea romanilor habar nu au de aceasta tragedie. Romanii au ales moartea in locul Gulagului siberian. Noul teritoriu, dobindit hoteste, in afara intelegerii Molotov-Ribbentrop, avea curind sa fie supus unei criminale purificari etnice. Localitati intregi au fost mutate in cele mai indepartate colturi ale imparatiei. Despre toate acestea avem mai multe marturii si cercetari, dar cea mai emotionanta ramine cea a tarancii Anita Nandris Cudla. Regele Mihai a dorit sa reaminteasca romanilor despre nefericitele intimplari din anul 1940, initiind un pelerinaj la locul masacrului, ocazie cu care a participat si la sfintirea Bisericii din satul romanesc Bahrinesti. Sint invitat sa particip la comemorare. De la sediul Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor ne indreptam spre Siret. Ca de obicei, M. S. Regele conduce masina in care se mai gasesc Regina Ana si Principele Radu. Prima surpriza placuta are loc chiar la intrarea pe teritoriul ucrainean, acolo unde granicerii dau onor Regelui. Nu se convenise nimic in acest sens, dar gra