Piţurcă avertizează că Luxemburg a devenit o formaţie foarte periculoasă. De ce nu ne mai vine să rîdem ca altădată?
O întrebare foarte bună. Cine sîntem noi? Autor Victor Piţurcă. Interesează şi felul în care a fost pusă. Întrebarea. Retorică. Avem impresia că sînt slabi (luxemburghezii), dar cine sîntem noi? Vorbim despre fotbal, desigur. Acum ne-am dumirit, pentru că am intrat şi în contextul problemei. Ne aflăm înaintea unei duble cu Luxemburg şi Franţa, istorică pentru amatorii de superlative tipizate, iar suporterii naţionalei române aşteaptă rezultate bune. Neapărat victorie cu cei din Ducat, măcar un egal cu Les Bleus. Dar nu cumva noi continuăm să gîndim ca atunci cînd România fotbalistică intra în primele 10 echipe ale lumii? Asta încearcă să ne spună Piţurcă.
Încă o dată. Cine sîntem noi? Foarte precis, naţionala de pe locul 54 din clasamentul mondial, noroc cu victoria împotriva selecţionatei San Marino! Cine mai sîntem noi? Una dintre formaţiile din urna a 4-a valorică la tragerea la sorţi pentru Mondialul din 2014. Dar sîntem cu adevărat atît de modeşti sau numai o conjunctură nefericită ne-a trimis acolo, în spatele Burkinei Faso? Poate nu sîntem atît de slabi pe cît cred pesimiştii, dar nici atît de drăcoşi şi de talentaţi şi de inteligenţi pe cît le place să creadă optimiştilor.
Dacă Piţurcă sau oricare alt selecţioner ne-ar fi zis altădată că Luxemburg este o echipă a naibii de periculoasă, care a făcut progrese remarcabile, l-am fi privit cum i-am privit ani de-a rîndul pe toţi predicatorii teoriei dispariţiei echipelor mici şi a dinozaurilor. Dar acum trebuie să îl luăm în serios. Luxemburg ne-a avertizat deja la Piatra-Neamţ, pe cînd selecţioner era Răzvan, dar e adevărat că atunci “echipa s-a descătuşat după pauză”, expresie memorabilă şi de neuitat din raportul tehnic al partidei cu pricina. Lui Piţurcă nu îi este teamă să r
