Doar două posturi, din nouă vacante, au fost ocupate la Secţia Penală a ICCJ, în urma unei examinări contestate de reprezentanţi ai magistraţilor, oficiali ai Justiţiei şi societatea civilă.

Prea multe posturi vacante la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o procedură criticată, dispute între CSM şi ICCJ şi o lege care aşteaptă să fie votată în Parlament. Acesta este contextul în care s-a desfăşurat promovarea unor judecători la Înalta Curte, urmată de reacţii negative din partea ministrului Justiţiei, procurorului general, reprezentanţilor magistraţilor şi societăţii civile.

După 12 ore de audieri, au fost făcute două numiri la secţia Penală (unde erau nouă posturi vacante), alte două la secţia Comercială (trei posturi vacante) şi o singură numire la secţia Civilă (trei posturi vacante). La secţia Penală a ICCJ, acolo unde se judecă marile cazuri de corupţie, s-au prezentat 11 candidaţi. Unul dintre ei s-a retras în ziua interviului, un altul nu s-a prezentat la examen, iar alţi şapte nu au întrunit numărul de voturi necesar din partea CSM.

Numirile au loc după câteva luni de blocaj, din cauza unor dispute între CSM şi Înalta Curte, iar judecătorii care s-au prezentat ieri la interviu şi-au depus candidaturile încă din martie. În martie, Consiliul a adoptat un nou ghid al procedurii de selecţie a magistraţilor pentru ICCJ. Acesta a fost însă suspendat la cererea ICCJ, iar singurele criterii stabilite pentru numirea judecătorilor la Înalta Curte au rămas cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM. În urma negocierilor dintre Ministerul Justiţiei, Consiliu şi Înalta Curte, a fost redactat un proiect de lege. Acesta nu a fost încă adoptat - abia ieri a fost avizat de Comisia juridică din Senat.

În acest context, Uniunea Naţională a Judecătorilor a cerut CSM suspendarea actualei proceduri de numire a magistraţilor în posturile