Dealerii băncilor au încercat să speculeze în luna august perioada de constituire a rezervelor minime obligatorii, dar au fost prinşi în offside de o piaţă interbancară unde lichiditatea s-a subţiat peste noapte, ceea ce a pus BNR în situaţia de a face patru operaţiuni repo în două săptămâni.
Prin operaţiunile repo, unde BNR dă lei băncilor contra titluri de stat, banca centrală a dat lichiditate unor bănci. Rezervele minime obligatorii reprezintă sumele pe care băncile trebuie să le depună la BNR - 15% la lei, 20% la valută - din totalitatea depozitelor atrase.
Băncile îşi fac aceste rezerve în mod neuniform, respectiv pot să fie sub limită într-o perioadă a lunii şi peste în cealaltă, dar pe medie trebuie să se încadreze în aceste procente.
În august o parte din şefii trezoreriilor nu şi-au constituit în prima parte a lunii rezervele, lăsând totul pe finalul lunii când credeau că va fi mai multă lichiditate în piaţă, iar dobânzi mai mici. Ei se bazau şi pe ipoteză că Ministerul Finanţelor va avea bani şi va mai plăti din arierate, ceea ce ar fi eliberat lichidităţi.
Dar dintr-o dată piaţa nu a mai fost atât de lichidă, iar dobânzile au început să urce, de la 2,7% la 6,3% la sumele plasate pe o zi, în condiţiile în care unele bănci aveau nevoie de lichiditate. La acest lucru a contribuit şi divizarea pieţei: există un grup de bănci care au lichiditate în exces, dar din motive de limitare a expunerilor pe alte bănci nu împrumută lei fără colateral în titluri de stat. Aceste bănci preferă să ţină banii la BNR la 2,25% pe an.
Tensiunile de pe piaţa internaţională şi faptul că băncile îşi reduc din riscuri fac ca şi la Bucureşti piaţa interbancară să fie fragmentată. Dacă trendul de scădere a inflaţiei se va menţine şi în august şi în septembrie, sub 4,5% pe an, BNR ia în calcul reducerea dobânzii de referinţă care este nemişcată la 6,25%
