Statutul de liber-profesionist este unul favorabil pentru că nu ai un program fix şi îţi impui propriile reguli

Pe de altă parte, dacă te afli în postura de freelancer nu mai poţi beneficia de resursele unei companii

În America sau Europa statutul de freelancer este adoptat de mulţi oameni, dar în România acest fenomen este într-un stagiu incipient. În prezent această procedură nu este foarte răspândită în ţara noastră, ea întâlnindu-se mai ales în Bucureşti şi în oraşele mari, cu potenţial de afaceri. Mulţi români nici nu ştiu ce presupune acest lucru, de aceea Curierul Naţional a contactat un specialist în resurse umane pentru a explica noţiunea de freelancer. "Statutul de freelancer se referă la faptul că persoana respectivă lucrează independent, fără un angajament pe termen lung cu un angajator", a declarat Loredana Vlădăreanu, Senior HR Consultant & Executive Coach Hart Human Resource Consulting. În opinia Loredanei Vlădăreanu, există numeroase profesii care permit un astfel de statut, iar cele mai întâlnite în România sunt în domenii precum Project Management, Arhitectură, IT, Consultanţă Financiară, Consultanţă în Management, Consultanţă HR & Coaching, Avocatură, Artă (orice artist putem spune că este, în sine, un freelancer) şi chiar zone foarte tehnice (construcţii, instalaţii etc.).

În următoarele rânduri specialistul Hart ne-a explicat care sunt avantajele şi dezavantajele dacă alegi să fii freelancer.

Ce avantaje există?

Primul şi cel mai evident avantaj este acela că un freelancer are libertatea de a-şi stabili şi organiza programul aşa cum îşi doreşte, fără a fi nevoie să respecte un program zilnic strict pentru a fi prezent la birou. De asemenea, nefiind angajatul unei companii, el nu trebuie să respecte anumite reguli şi proceduri impuse, ci îşi creează propriile reguli, mai mult sau mai puţin flexibile