Prăbuşirea rachetei Soyuz, de săptămâna trecută, este doar cea mai recentă întâmplare dintr-o serie de evenimente jenante pentru industria spaţială a Rusiei. Programul Soyuz este crucial pentru transportul cosmonauţilor pe orbită şi pentru funcţionarea Staţiei Spaţiale Internaţionale, scrie săptămânalul german Der Spiegel.
Săptămâna trecută, o rachetă Soyuz care transporta o navetă cargo numită Progress, s-a prăbuşit în Munţii Altai din Siberia.
Accidentul a avut loc într-un context cât se poate de nefericit, explică publicaţia germană. În luna iulie, NASA şi-a retras din funcţiune flota îmbătrânită de navete spaţiale, iar Rusia a rămas singura ţară capabilă să lanseze oameni în spaţiu, cu regularitate. Staţia Spaţială Internaţională a ajuns astfel dependentă total de rachetele Soyuz, care au fost lansate prima oară în 1973 şi au fost de-a lungul vremii cele mai viabile rachete din lume.
"Bineînţeles că suntem foarte îngrijoraţi când o rachetă care a funcţionat atât de bine zeci de ani are deodată o lansare eşuată", a declarat pentru Der Spiegel Thomas Reiter, directorul departamentului care coordonează zborurile cu om la bord, din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene.
Alexei Krasnov, şeful Roscosmos (agenţia spaţială a Rusiei), a anunţat luni că lansarea unei rachete Soyuz cu trei oameni la bord, care era programată pentru 22 septembrie, va fi amânată pentru sfârşitul lunii octombrie.
De asemenea, a fost amânată şi întoarcerea pe Pământ a trei dintre cei şase cosmonauţi care se află pe Staţia Spaţială Internaţională, programată pentru 8 septembrie. Există temeri că va fi nevoie ca Staţia să fie temporar abandonată.
Eşecurile spaţiale ale Rusiei
Prăbuşirea Soyuz pune sub semnul întrebării ambiţioasele planuri spaţiale de la Moscova - o misiune umană pe Marte sau construcţia unei baze permanente pe Lună, până în 2035. Roscosmos are