Guvernul elen poartă discuţii cu creditorii internaţionali privind măsurile de reducere a impactului recesiunii profunde cu care se confruntă ţara, a declarat ieri ministrul elen de Finanţe, Evangelos Venizelos, subliniind că următoarele săptămâni sunt cruciale. Creditorii Greciei - Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional - fac presiuni pentru reducerea masei salariale şi a beneficiilor sociale în sectorul public şi în cel privat, în condiţiile în care recesiunea ameninţă Grecia cu un nou derapaj bugetar, a mai spus ministrul grec de Finanţe, adăugând: "Troika a pus pe masa discuţiilor, în mod corect, chestiunea reformelor structurale şi a măsurilor care să deschidă piaţa în faţa concurenţei". Oficialul elen a citat printre reformele prioritare "introducerea unei grile salariale în sectorul public, piaţa muncii, deschiderea meseriilor în faţa concurenţei, închiderea şi restructurarea organismelor publice".
La presiunile creditorilor, Grecia a adoptat în mod rapid o serie de legi, însă, potrivit presei elene, aceştia s-au plâns de întârzierile apărute în punerea în aplicare a reformelor. Delegaţia tripartită de la BCE, CE şi FMI a reclamat în special o generalizare în sectorul privat a acordurilor la nivel de întreprindere pentru negocierile salariale, în detrimentul acordurilor la nivel de ramură. Acest lucru ar oferi companiilor libertatea deplină pentru a regulariza scăderile de salarii pe care le aplică deja pe baze individuale, şi eventual să adopte noi reduceri, astfel încât Grecia să-şi poată reduce costurile de producţie.
Ministrul elen de Finanţe a subliniat că acordul stabilit la summitul din 21 iulie (la care s-a convenit un nou pachet de sprijin în valoare de 159 miliarde de euro pentru Grecia) nu este în pericol, chiar dacă cinci ţări din zona euro au cerut garanţii în schimbul noilor împrumuturi de urgenţă
