Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii care şi-a început mandatul acum mai puţin de două săptămâni, a anunţat ieri o nouă taxă pentru producătorii de medicamente, dar şi clawback-ul (taxă pe vânzările compeniilor de medicamente), coplata, cardul de sănătate, mai mulţi bani pentru medici de familie, definirea unui pachet de servicii medicale de bază şi programe noi de evaluare sunt priorităţile sale.
Programul făcut public reprezintă de fapt continuarea celui al predecesorului Cseke Attila, care a stat un an şi jumătate la cârma ministerului cu un buget anual de aproximativ 1 mld. euro.
Atribuţiile lui Ritli Ladislau sunt lărgite comparativ cu cele ale lui Cseke Attila deoarece noul ministru coordonează şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), instituţie cu un buget de aproape 4 mld. euro, lucru care până acum nu se întâmpla.
Noi taxe în industria de medicamente
"Taxa clawback are efect reglator pentru a nu se depăşi o anumită limită. Nu avem neapărat venituri de aici", a spus noul ministru al sănătăţii. El a precizat că pentru implementarea noului sistem de clawback s-a luat ca referinţă anul 2009, când potrivit lui Ritli Ladislau consumul de medicamente era suportabil, iar depăşirile vor fi taxate.
Aceasta a fost singura lămurire făcută de ministru, care a spus că forma finală nu este bătută în cuie, avându-se în vedere mai multe variante.
În premieră, noul ministru al sănătăţii a discutat şi despre o nouă taxă, pe care a numit-o payback şi care este "aducătoare de venituri", diferenţiată pe medicamentele generice şi originale. Atât clawback-ul, cât şi payback-ul ar trebui să intre în vigoare de la "1 septembrie sau în primele zile ale lunii".
În prezent există o legislaţie în domeniul clawback-ului în vigoare încă din 2009 care legiferează taxarea cu procente între 5 şi 11% a vânzărilor companiilor de medicamente, da
