Pentru că nu este lăsată să îşi urmeze cursul natural, criza financiară naşte monştri. Ultimul dintre ei este noua entitate apărută în Grecia, din fuziunea primelor două bănci din sistem, EFG Eurobank şi Alpha Bank. Instituţia rezultată din operaţiune va cumula active de 151 miliarde euro, urmând să devină al 23-lea holding bancar dintr-o Europă greu încercată.

Cele două bănci s-au unit la greu, iar nu la bine. După retrogradări succesive, cu perspectiva unor pierderi de zeci de miliarde pe plasamentele în titlurile de stat ale ţării de provenienţă, băncile comerciale din Grecia au suferit din plin în toate fazele crizei elene. Criza de credibilitate a acestora s-a materializat nu numai prin pierderi masive la nivelul capitalizărilor bursiere, ci şi prin fuga deponenţilor. Potrivit datelor strânse de Banca Naţională a Greciei şi preluate de publicaţia online Zero Hedge, în intervalul ianuarie 2010-iunie 2011, populaţia şi companiile au avut retrageri nete de 49,35 miliarde euro, ceea ce a aruncat întreg sistemul bancar elen într-o dependenţă cronică de finanţările de la Banca Centrală Europeană. Nici acestea, însă, se pare că nu mai sunt de ajuns, după ce instituţiile de credit din Grecia par a nu mai dispune de colateral de calitate care să fie depus ca garanţie la BCE. În acest context trebuie să vedem şi decizia de la sfârşitul săptămânii trecute a băncii centrale de la Atena de a deschide o facilitate extraordinară prin care băncile comerciale pot obţine lichiditate la această instituţie şi în baza unor colaterale de valori inferioare.

Comentatori din piaţa americană spun că fuziunea dintre EFG Eurobank şi Alpha Bank nu are sens, din două entităţi cu probleme neavând cum să rezulte un holding robust. În crize, cel puternic îl preia pe cel slab, aflat în faliment, iar reorganizarea permite relansarea în noul ciclu de business. În cazul de faţă însă