Începând de miercuri, 31 august şi timp de trei zile are loc la Paris Conferinţa anuală a ambasadorilor francezi. Preşedintele Nicolas Sarkozy li se va adresa miercuri seară, într-un context când diplomaţia franceză a redevenit extrem de activă pe plan mondial.
S-ar spune că revoltele din lumea arabă au fost elementul declanşator pentru ieşirea dintr-o anumită letargie a diplomaţiei franceze. Merită reţinut faptul că ea este condusă astăzi de un demnitar respectat în Franţa de toată clasa politică, Alain Juppé, care la un moment dat a ţinut să lanseze un semnal de alarmă în legătură cu lipsa de eficienţă a diplomaţiei franceze, în ciuda unei reţele extrem de dense de ambasade şi consulate.
Când Nicolas Sarkozy a venit la putere, în 2007, în virtutea politicii sale de deschidere, el l-a numit la Externe pe Bernard Kouchner, un socialist atipic, mare figură mediatică, dar care n-a reuşit, după cum spun unii comentatori, să adapteze corpul diplomatic francez la exigenţele mondializării.
A urmat apoi în fruntea ministerului doamna Michèle Alliot-Marie, o paranteză regretabilă (spun gurile rele), mai ales datorită incapacităţii sale de a interpreta corect sensul evenimentelor din lumea arabă.
Cu Alain Juppé în funcţia de ministru de Externe, blazonul diplomaţiei franceze pare să-şi recapete strălucirea. Franţa a fost în ultimele nouă luni mai activă decât oricând pe plan internaţional, a intervenit în Coasta de Fildeş şi în Libia, asigură preşedinţia G20 şi a G8, îşi face auzită vocea în Europa şi în lume şi încearcă să-şi reia vechiul rol de inspiratoare a umanităţii şi a civilizaţiei.
Despre toate acestea vor discuta în orice caz timp de trei zile cei aproximativ două sute de ambasadori convocaţi la Paris. Tema generală este formulată de altfel cum nu se poate mai sugestiv: "Diplomaţia într-o lume în mişcare, Franţa actor al schimbări