De ce nu absoarbe România mai mulţi bani europeni? Pentru că nu prea pot fi furaţi, zic politicienii români.
O prostie, le-ar putea răspunde un simplu consilier din comuna Biharia. Ales local din partea UDMR, angajat al Consiliului Judeţean şi consultant în afaceri, Balogh Ferencz poate demonstra contrariul: fondurile europene pot fi "orientate" spre clientela politică la fel de uşor precum bugetele instituţiilor autohtone, doar să-ţi pui capul la contribuţie şi să ai niscai sprijin politic!
Plătiţi să ne dezvoltăm
Imediat ce a intrat în UE, România a beneficiat de un program special destinat recuperării înapoierii existente în infrastructura din mediul rural. Inclus în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, aşa-numitul Program FEADR (finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) are o componentă cunoscută sub denumirea "măsura 322" care vizează "renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală, şi punerea în valoare a moştenirii rurale".
Programul e finanţat de UE cu 1,54 miliarde euro, bani pe care primăriile de comune îi pot primi până în 2013 pe baza unor proiecte care se depun la Oficiile Judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.
Licitaţii pe etape
În Bihor au fost aprobate anul trecut proiectele a 26 de primării, pentru construirea sau reabilitarea unor străzi şi drumuri comunale, renovarea, extinderea, dotarea sau construirea unor cămine culturale, înfiinţarea unor aşezăminte sociale sau a unor unităţi de învăţământ.
Edilii au început să organizeze licitaţii pentru desemnarea asocierilor de firme (de proiectare şi de construcţii) care fac lucrările în combinaţii ce cuprind fie reabilitarea unui drum şi construirea unei unităţi after-school, fie modernizarea unui cămin cultural şi construirea unui drum, fiecare pachet
