Ursul panda a devenit simbolul Chinei şi al eforturilor de conservare a naturii, mai ales după ce Fondul Mondial pentru Natură l-a adoptat ca logo începând cu anul 1961. În ultimii ani, însă, el a început să simbolizeze realitatea crudă a pierderii biodiversităţii la nivel global, dar mai ales a celei din China, titrează theatlantic.com.
În prezent, habitatul natural al urşilor panda acoperă o bucăţică de munte ce se întinde peste nordul provinciei Sichuan şi peste mici porţiuni din provinciile învecinate Gansu şi Shaanxi.
Defrişările masive din China de până la sfârşitul anilor '90 au fost principala cauză pentru dispariţia habitatului speciei. Setea Chinei pentru resursele forestiere la începutul dezvoltării moderne au ras de pe faţa pământului milioane de hectare de pădure care reprezentau habitatul natural al urşilor panda.
"În epoca preistorică şi chiar în cea istorică, urşii panda populau pădurile de pe tot teritoriul Chinei", arată un raport al Programului Biodiversităţii EU-China. "Schimbările climatice şi presiunile venite din partea oamenilor i-au făcut să se refugieze în aceste locuri. Se poate spune că au fost puşi cu spatele la peretele reprezentat de înălţimile neospitaliere ale Platoului Tibetan".
La sfârşitul anilor '70, autorităţile chineze şi-au dat seama că sunt pe cale să piardă una dintre cele mai importante valori ale ţării şi au creat numeroase rezervaţii naturale pentru urşii panda. Reţeaua extinsă a rezervaţiilor, precum şi interzicerea prin lege a vânătorii de urşi panda (pedepsită în prezent prin condamnarea la moarte) au dus la încetinirea procesului de dispariţie al acestora.
Nick Middleton a declarat în cartea sa "The Global Casino" că nu toate arealele protejate au fost un succes. "Cercetările asupra celor 200000 de hectare a Rezervaţiei Naturale Woolong au arătat că habitatul panda este distrus mult mai re
