La Conferinţa PCR din 1945, Ana Pauker i-a luat partea lui Ceauşescu. Deşi a fost acuzat că mâncase suplimentul de hrană a unui tovarăş bolnav, la Doftana, „vinovatul“ a fost iertat. După desfiinţarea Uniunii Tineretului Comunist, în iunie 1945, activistul Nicolae Ceauşescu a rămas fără funcţie. În structura Tineretului Democrat el nu şi-a găsit locul.

La 16 octombrie 1945, în sala de festivităţi a Liceului „Mihai Viteazul" din Bucureşti, se deschideau lucrările Conferinţei Partidului Comunist. Nicolae Ceauşescu era în faţa unui test important - erau dispuşi tovarăşii cu experienţă să-l promoveze în Comitetul Central? Era sigur pe el - reorganizase Uniunea Tineretului Comunist în 1944 şi, timp de câteva luni, în 1945, pusese la punct organizaţia din Sectorul I Galben al Capitalei.

Membru plin al CC, la 27 de ani

Atmosfera de la Conferinţa PCR a fost surprinsă pas cu pas de scribii „Scânteii", printre care şi Silviu Brucan. Iată cum descria el debutul evenimentului în paginile oficiosului partidului: „«Declar deschisă Conferinţa Generală a Partidului nostru!» Este vocea dură, a luptătorului, în care răzbate vigoarea de stejar puternic, adânc înfipt în pământ, a ceferistului Vasile Luca. Şi parcă cupola înaltă a sălii stă să se dărâme, atât de violent izbucnesc aplauzele. E într-adevăr copleşitor, emoţionant. Sunt acolo, în sală, oameni care au deschis pârtie nouă în viaţa ţării. Un ţăran înalt ca bradul - primul care a împărţit o moşie boierească. În altă parte, unul dintre muncitorii care şi-a ridicat glasul împotriva regimului antonescian".

Comitetul Central al Partidului a fost ales în ultima zi a Conferinţei, pe 21 octombrie 1945. Număra 27 de membri plini şi şapte supleanţi. În elita partidului a intrat cu această ocazie şi Nicolae Ceauşescu, în calitate de membru plin al CC al PCR. El mai făcuse parte din CC şi în 1944, în calitate de şe