În iulie 1941 vin la Bucureşti, în gara Mogoşoaia, primii răniţi români de pe Frontul de Est. La puţină vreme după, intră în scenă artiştii Capitalei, mai mici sau mai mari, care iau la rând spitalele, oferind "clipe de veselie" ostaşilor schilodiţi în cea de-a doua conflagraţie mondială. Constantin Tănase şi Grigoraş Dinicu sunt nelipsiţi din reprezentaţii, curţile spitalelor sunt doldora de ochi curioşi şi zâmbete chinuite, Regina Mamă Elena vine la patul soldaţilor, iar soldaţii îi sărută mâna. În lagărul de la Găeşti, prizonierii ruşi citesc ziare româneşti şi joacă jocuri de-ale lor. De cealaltă parte, aviatorii germani răniţi râd cu gura până la urechi în curtea Spitalului Elias; nemţii sunt trataţi regeşte, stau pe şezlonguri şi dansatoare în rochii vaporoase se produc în faţa lor, în festivaluri artistice care le sunt dedicate. Ici-colo, semne că viaţa merge înainte: dintre răniţi, unii se căsătoresc cu surori medicale; sunt nunţi pe fugă, improvizate, cu martori tot dintre răniţi... "Historia" reconstituie vara şi începutul toamnei în Bucureştiul anului 1941, graţie fotografiilor impresionante, inedite, din patrimoniului Muzeului Militar Naţional "Regele Ferdinand I".

În iulie 1941 vin la Bucureşti, în gara Mogoşoaia, primii răniţi români de pe Frontul de Est. La puţină vreme după, intră în scenă artiştii Capitalei, mai mici sau mai mari, care iau la rând spitalele, oferind "clipe de veselie" ostaşilor schilodiţi în cea de-a doua conflagraţie mondială. Constantin Tănase şi Grigoraş Dinicu sunt nelipsiţi din reprezentaţii, curţile spitalelor sunt doldora de ochi curioşi şi zâmbete chinuite, Regina Mamă Elena vine la patul soldaţilor, iar soldaţii îi sărută mâna. În lagărul de la Găeşti, prizonierii ruşi citesc ziare româneşti şi joacă jocuri de-ale lor. De cealaltă parte, aviatorii germani răniţi râd cu gura până la urechi în curtea Spitalului Eli