Atunci când nimeni nu mai credea că principalele partide din coaliţia de guvernare se mai pot pune de acord cu cele din opoziţie asupra vreunui subiect, iată că au apărut două teme de consens: suprapunerea alegerilor locale cu cele parlamentare şi alegerea parlamentarilor după principiul „cel care obţine mai multe voturi câştigă mandatul" (aici consensul e stricat de UDMR, care nu e de acord). Şi nu doar partidele sunt de acord, ci şi majoritatea cetăţenilor, care întotdeauna optează pentru soluţia cea mai simplă. Pentru că mi-e întotdeauna suspect consensul, cu riscul de a deveni (şi mai) antipatic, voi încerca să argumentez împotriva ambelor teze. Astăzi, despre comasarea alegerilor.

Argumentarea cea mai substanţială în favoarea ţinerii simultane a alegerilor locale şi parlamentare mi se pare cea a liderului UDMR. Dl Kelemen Hunor spune că (I) că se face o economie de fonduri publice, (II) că participarea la alegerile cuplate ar fi mai mare - de unde o legitimitate crescută a aleşilor şi (III) că se va obţine o mai mare coerenţă între coaliţiile locale şi cele naţionale. Să analizăm deci pe rând cele trei argumente.

Există cel puţin două motive care fac ca alegerile locale să nu se poată desfăşura în aceleaşi secţii cu cele parlamentare. Primul ţine de componenţa birourilor electorale centrale, judeţene şi ale secţiilor de votare. Este ştiut că nu toate partidele care prezintă candidaţi la alegerile locale o fac şi la cele parlamentare, şi invers; în plus, la alegerile locale unele partide au candidaţi doar în unele localităţi. De asemenea, este posibil ca unele partide să dorească să formeze alianţe electorale pentru un tip de alegeri, dar nu şi pentru celălalt. Cum toate partidele şi alianţele care au candidaţi au dreptul la reprezentanţi în birourile electorale, devine evident că nu pot exista birouri electorale comune. Al doilea motiv este dat de