La puţin timp după criza petrolieră şi la patru ani după cutremurul din ’77, în Bucureşti s-a desfăşurat Universiada de Vară. România a ocupat locul 2, însă acest bilanţ ne-a costat ulterior.
„Adevărul" vă prezintă povestea Stadionului „Naţional" din Bucureşti. A celui vechi, care a purtat, timp de circa patru decenii, numele „23 August". Şi a celui nou, care urmează a fi inaugurat la meciul cu Franţa (6 septembrie). Astăzi vă prezentăm modul în care Stadionul „23 August" a fost modernizat (s-au schimbat gradenele, s-a instalat o nouă tabelă electronică), totul pentru ca Universiada de Vară să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.
La începutul anilor '80, România intra într-o criză profundă. Cutremurul din 1977 devastase Bucureştiul, iar urmele acestuia nu fuseseră şterse definitiv. Pe de altă parte, criza petrolieră din deceniul trecut afectase întreaga lume. Iar ţările comuniste începeau să se clatine, curentul reformist resimţindu-se tot mai tare, în special în Polonia.
În acest context nefavorabil, în 1981, la Bucureşti s-au desfăşurat Jocurile Mondiale Universitare de vară (JMU). Cunoscut pentru implicarea lui în sportul românesc, Nicolae Ceauşescu ar fi dorit, fireşte, să organizeze Jocurile Olimpice. Mai cu seamă că Moscova o făcuse cu un an înainte. Planurile sale depăşeau însă posibilităţile României, principalul său obiectiv fiind, încă de pe atunci, de a ridica în centrul oraşului Casa Poporului, acea construcţie faraonică pe care o vedea ca un simbol al victoriei socialismului. Din acest motiv, a decis ca la Bucureşti să se ţină „doar" Universiada.
Stadionul „23 August" a fost „cosmetizat"
Cum nu era vorba despre Jocurile Olimpice, nu s-au construit baze noi, ci doar au fost renovate cele existente. Iar Stadionul „23 August", care a găzduit festivităţile de deschidere şi de închidere, precum şi reuniunil
