Încasările din taxa şcolară la studenţii din anul I ar putea fi cu 50% mai mici decât în 2009, din cauza Bacului. Multe buticuri universitare vor falimenta. Sursa: REUTERS

Rectorii din toată ţara stau cu lunetele fixate pe actuala sesiune de Bacalaureat. La actualul număr de absolvenţi cu diplomă de Bac, se anunţă o criză fără precedent pentru învăţământul superior. Rezultatele după prima sesiune pot trimite în faliment mai multe universităţi din ţară. Cele private stau pe marginea prăpastiei. Rectorii încă nu şi-au revenit din buimăceală: întâi a fost criza economică. "1.000 de studenţi au cerut reeşalonare la plata taxelor", a spus un rector de la privat.

Criza economică a fost dublată acum de lipsa candidaţilor la admitere. "Dacă mai vin 200 de candidaţi după sesiunea din toamnă a bacalauretului ar fi excelent", a spus un altul. Ţinta, deşi una modestă, poate face diferenţa dintre faliment şi supravieţuire.

Doar unul din trei locuri ocupate la privat

Două cifre sunt esenţiale pentru a înţelege impactul financiar. România are aproximativ 950.000 de studenţi, iar 70% plătesc taxe de şcolarizare. La o medie de 600 euro/student/an, vorbim de 400 milioane de euro anual. Aceasta este suma pe care se bat 90 de universităţi (56 de stat şi 34 private).

În acest an, lucrurile s-au complicat. La prima sesiune a Bacalaureatului, din cei peste 200.000 de elevi înscrişi, doar 45% au promovat examenele, adică 90.000. Impactul a fost devastator. La Iaşi, de exemplu, s-au ocupat întâi, cum era şi firesc, locurile bugetare de la universităţile de stat. Şi nici măcar acestea toate, "Cuza", Agronomie şi Politehnica anunţând că vor mai avea locuri la "fără taxă" şi la sesiunea din toamnă.

Dezastru e la locurile cu taxă, atât la stat cât şi la privat. Elocventă este declaraţia rectorului Doru Tompea de la Universita