Întruniţi în diverse summituri, liderii europeni dau declaraţii de unitate în faţa crizei şi îşi exprimă hotărârea de a acţiona împreună. Dar câteva "mici" neînţelegeri pun sub semnul întrebării nu numai unitatea de acţiune, ci direct planurile de salvare. Vor fi aceste "mici probleme" depăşite până la sfârşitul acestei luni? Sau diavolul se va ascunde în detalii?

"Aranjamentul finlandez"

Finlanda solicită Greciei garanţii, în schimbul participării sale la orice nouă formă de ajutor. Sub presiunea partidului naţionalist al Adevăraţilor Finlandezi, noul guvern are o abordare mai dură privind pachetele de asistenţă financiară. Mai ales că Parlamentul Finlandei are dreptul să aprobe finanţările pentru pachetele de asistenţă financiară pentru statele din zona euro care se confruntă cu probleme.

"Nu este o chestiune de bani Este o chestiune de principiu. Ea reflectă sentimentul nostru că [grecii] nu ar trebui recompensaţi pentru finanţele publice laxe. Aceasta e ideea de a fi în zona euro ... trebuie să fii responsabil cu privire la finanţele publice ", declara ministrul finlandez al afacerilor europene, Alexander Stubb pentru Eu Observer.

Atena ar trebui să depună într-un cont escrow o sumă de 600 milioane de euro, ca un gaj pentru cazul în care nu va fi în măsură să înapoieze cota parte a ajutorului ce revine Finlandei.

Cu spatele la zid, Grecia este gata să accepte. Dar problema este că această linie dură a determinat reacţii şi în alte state membre. Austria, Malta, Olanda, Slovacia şi Slovenia sunt gata să ceară şi ele garanţii, dacă Finlanda le va obţine. Grecia, însă, nu are de unde să garanteze pentru toată lumea.

Chestiunea ameninţă să amâne punerea în aplicare a noul plan de salvare a Greciei, care ar trebui să intre în vigoare la sfârşitul lunii septembrie. La Bruxelles nu se întrevede o soluţie pentru "aranjamentul finla