Premierul moldovean, Vlad Filat, consideră că denumirea de limbă română ar trebui introdusă în Constituţia Republicii Moldova. În prezent, în legea fundamentală a ţării limba oficială este numită limbă moldovenească.
Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac
Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat pe 31 august, când este marcată ziua limbii române, că denumirea de "limbă moldovenească" este una anacronică.
Nu cred că mai există cineva în Republica Moldova care ar crede sincer că limba pe care o vorbește este alta decât româna, a spus prim-ministrul. Prin urmare, a subliniat el, ar fi corect să se revină la normalitate și să fie schimbată denumirea oficială a limbii de stat.
Această idee a fost susținută în repetate rânduri și de către Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal, una dintre cele trei componente ale coaliției de la putere.
Oficializarea limbii române în Moldova, demers politic dificil
Coaliția majoritară nu dispune însă de numărul necesar de voturi pentru a revizui Constituția, două treimi din totalul locurilor în Parlament, iar Opoziția comunistă, cunoscută pentru atitudinile sale ostile la adresa României este puțin probabil să accepte modificarea denumirii oficiale a limbii de stat.
Limba română, motiv de dispută în Republica Moldova
Problema denumirii limbii, deopotrivă cu cea a denumirii populației majoritare din Republica Moldova a provocat nenumărate tensiuni pe durata celor 20 de ani de independență.
Dacă în declarația de independență, votată în august 1991, limba oficială a țării era numită clar română, în Constituția adoptată în 1994 de către Partidul Democrat Agrar, format aproape integral din foști nomenclaturiști sovietici a fost introdusă denumirea de limbă moldovenească. Chişinău, Corneliu Rusnac, despre oficializarea limbii române în Moldova