E tot mai greu sa il iei in serios pe Traian Basescu. Gafele repetate, impreciziile tot mai dese, inexactitatile frecvente si erorile pe care seful statului le executa cu sfanta regularitate te determina sa fii sceptic in legatura cu orice minunatie pe care o vei mai auzi dinspre Cotroceni.

De la Regele Mihai "tradatorul" si pana la sutele de tone de aur vandute de BNR pentru pensii si salarii, gafele lui Traian Basescu au avut darul de a instala o stare generala de uimire constanta fata de declaratiile presedintelui.

Aproape ca nu exista exceptie. Cand a spus Traian Basescu ca proiectul Rosia Montana e bun pentru ca avem nevoie sa ne marim rezerva de aur de la Banca Nationala, a doua zi reprezentantii BNR au spus ca n-au nicio nevoie de aur. Traian Basescu a spus multe enormitati la viata lui.

De la celebra declaratie despre numarul homosexualilor, din 2004, cand a declarat ca peste 20% dintre romani sunt astfel orientati din punct de vedere sexual si pana la tonele de aur vandute dupa 1989 pentru pensii si salarii, presedintele nu a facut decat dovada unui politician care lucreaza cu informatii, date si cifre dupa ureche, obtinute in cel mai bun caz din imaginatia sa. Pentru toate aceste enormitati, presedintele nu si-a cerut niciodata scuze, cel mult a scapat un "ha, ha, ha" urmat de o gluma si mai aproximativa.

In schimb, cand vine vorba de partenerii cu care discuta, Traian Basescu are pretentii maxime - trebuie ca omul sa detina toate cifrele, datele si statisticile pe subiectul abordat. Daca omul se va nimeri sa-l contrazica, presedintele va gasi un moment in care sa-l trimita la plimbare pentru ca a fost obraznic si i-a prezentat cifre manipulatoare. Ce este aproape amuzant, daca nu ar fi un semn deosebit de periculos, este ca Traian Basescu nici nu mai are nevoie de parteneri de discutie pentru a se contrazice