Trăim într-o ţară a cărei elită politică pare a fi în integralitatea ei interesată de un singur lucru – mizele electorale.

Aproape tot ce fac şi tot ce spun principalii actanţi politici, şi în primul rând cei de la putere, pare a avea o singură justificare – câştigarea cât mai multor puncte electorale. Totul este ambalat cât se poate de frumos. Întotdeauna există justificări superioare care ţin de interesul colectiv, de bunăstarea naţională sau de eficienţa integrării europene. Aşa a apărut ideea reorganizării administrative a României, care ar fi trebuit să faciliteze şi să corecteze conectarea României la resursele europene. Din nefericire pentru PDL, UDMR s-a pronunţat împotriva acestei tentative şi astfel principalul partid de guvernământ a pierdut un posibil avantaj electoral major. În momentul doi s-a conturat ideea suprapunerii alegerilor, justificată de către liderii democraţi cu argumentul (în cazul acesta extrem de populist) economisirii resurselor.

Această găselniţă, care are toate şansele de a deveni lege datorită faptului că şi UDMR este de acord, necesita câteva explicaţii. În primul rând par a exista câteva dificultăţi de ordin constituţional sau legal. Constituţia vorbeşte despre un termen de patru ani pentru exercitarea mandatului de parlamentar. Este adevărat, în cazul mandatelor aleşilor locali legea specială, lege organică, este cea care face precizările necesare, şi deci prin modificarea acesteia, teoretic, suprapunerea alegerilor devine posibilă.

Aici merită să fie luată în discuţie şi problema momentului organizării unor eventuale alegeri suprapuse. Simpla modificare a legii alegerilor locale ne-ar duce cu momentul electoral în lunile noiembrie sau decembrie 2012. Pe de altă parte parlamentul României, datorită "transferurilor" repetate ale unor deputaţi şi senatori, ca şi datorită schimbării vizibile ale opţi