Diagnosticarea şi tratarea afecţiunilor psihice creşte calitatea vieţii persoanei afectate, dar şi pe a celor din jur, explică Radu Teodorescu, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie Comunitară. Predispoziţia genetică este prezentă în toate afecţiunile psihice, dar şi felul în care persoana gândeşte şi se raportează la lume influenţează apariţia bolii, potrivit specialistului.

„Adevărul": Statisticile spun că un adult din trei suferă de o afecţiune psihică. Care sunt bolile psihice frecvente la români?

Radu Teodorescu: Aveţi dreptate, în epidemiologia psihiatrică este cunoscut faptul că, la un moment dat al vieţii, o persoană din trei suferă de o afecţiune psihiatrică. Să definim ce anume este o afecţiune psihiatrică. Deci, faţă de alte specialităţi medicale, în psihiatrie există şi o anumită componentă ideologică. În sensul că există un set de credinţe, de idei şi de teorii care caracterizează un anumit moment istoric, care se răsfrâng asupra felului în care gândim ce înseamnă patologicul. De exemplu, acum 50-60 de ani, alcoolismul era considerat un viciu, în niciun caz o boală. La ora actuală este o boală şi atunci ajungem la cifra aceasta foarte mare de afecţiuni psihiatrice. Sentimentul meu este că anumite persoane caută şi justificare pentru acţiunile lor, iar postura cea mai convenabilă şi mai favorabilă este cea de victimă. Un exemplu este adicţia de sex. Deci o persoană care îşi înşală partenerul sau care are cinci parteneri în acelaşi timp nu este o persoană imorală, este o persoană care are o adicţie, deci este bolnavă şi trebuie privită cu toată înţelegerea cu care privim un om bolnav. Aşa se explică de ce numărul persoanelor cu afecţiuni psihiatrice este relativ. Evident, sunt boli ce reprezintă o problemă, iar depresia şi tulburările anxioase sunt cele mai răspândite, cele mai supărătoare şi cu consecinţe extrem de supărătoare chiar