În prezenţa preşedinţilor a sapte state din sud-estul Europei , la Kostolac în Serbia joi şi vineri are loc o consfătuire pe o temă mai puţin politică. Este vorba despre rolul reconciliator al creaţiei. Coorganizatorii dezbaterilor sunt UNESCO şi Cosiliul Europei. Experţii în problemele Balcanilor sunt unanim de părere că toate naţionalismele şi tot răul din această zonă împovărată de istorie au început în sfera spirituală.
Corespondentul RFI la Belgrad, Petar Tomic
Aşa de pildă a început şi destrămarea Iugoslaviei. Mai întâi s-au stins, rând pe rând, festivalurile care se numeau iugoslave şi în locul lor se organizau manifestaţii republicane. Scriitorii au început să glorifice operele care abordau teme naţionale sau istorice şi în care, pentru nefericirea naţională ,se inveninau popoarele vecine. Nationaliştii bulgari de exemplu ani în şir au contestat limba şi creaţia macedoniană, tratând-o ca zona apuseană a Bulgariei.
Fenomene de acest fel există şi astăzi în Muntenegru. Autorităţile recunosc ca limbă oficială doar varianta muntenegreană a limbii sârbe, deşi este vorbită de populaţia minoritară.
Polemica legată de studierea limbii materne în scoli pune sub semnul întrebării începutul anului şcolar.
La masa rotundă de la Belgrad, care precede summitului, vorbitorii au constatat că demolarea entităţii iugoslave a dus la închistarea creaţiei în hotarele naţionale. Consecinţele sunt catastrofale atât pentru oamenii de creaţie cât şi pentru cultura fiecărui stat independent. Tirajele cărţilor sunt de cel mult o mie de exemplare, muzica şi pictura aproape că nu au piaţă de desfacere. Lipsa concurenţei, a schimbului de idei, face ca nivelul calităţii creaţiei să fie inferior valorilor europene.
Cel de al 9-lea summit de la Kostolac se desfăşoară în poligonul arheologic al fostului oraş roman Viminatium din secolul întâi al
