Într-un judeţ – Vaslui – unde sărăcia se află la ea acasă am găsit o oază de prosperitate, o aşezare rurală de cinci stele. E vorba despre Pădureni, o comună românească multilateral dezvoltată în capitalism.
Cunoscută în lume încă din vremea comunistă, când formaţia artistică Stejărelul culegea lauri după lauri, comuna reprezintă astăzi un exemplu de dezvoltare postdecembristă. În sărăcia emblematică a judeţului Vaslui, Pădureniul face notă discordantă. Cu fântânile de altădată servind drept amintire, fiecare gospodărie are apă curentă, în reşedinţa de comună nu există petic de drum neasfaltat, iar sătenii se bucură de dotările la nivel ridicat ale unei centru cultural ca în marile oraşe, ale unei biblioteci şi laborator informatic. În sat există parcări, poduri nou-construite, viaducte şi o piscină unde se recreează seara, dar mai ales duminica, tinerii, dar şi bătrânii satului. Aici, copiii merg la o şcoală şi o grădiniţă model care au sală de gimnastică parc de joacă şi cantină. "Înainte priveam doar la coada vacii, acum avem unde ne clăti ochii, la centrul cultural, la bibliotecă, la sala de gimnastică. Ne emancipăm şi noi", spune Tanţa Heler, o localnică ce, sesizând dezvoltarea uluitoare a comunei după Revoluţie, şi-a lăsat rudele prin alianţă şi s-a refugit în localitatea natală tocmai din Caransebeş. Graţie unui primar gospodar, "pădurenii" au ajuns să umble cu vaca pe drumuri modernizate, iar în week-end lasă coasa şi sapa şi merg să vadă spectacole la teatrul de vară ori să se relaxeze în "Grădina amintirilor", o zonă de agrement amenajată în stil rustic.
Pădureniul este o comună formată din şapte sate, la care se adaugă localitatea de reşedinţă, şi în care trăiesc aproape 4.500 de oameni.
Ne întâmpină cu căldură în glas primarul comunei, Temistocle Diaconu, fostul învăţător, cel care din pasiune a pornit încă din vremea comu
