Transnistria marchează vineri, 2 septembrie, 21 de ani de aşa-zisă independenţă, care nu este însă recunoscută oficial de nici una dintre ţările lumii. De această dată, manifestaţiile de la Tiraspol, capitala regiunii separatiste, vor fi, se pare, mai modeste şi vor avea loc pe fundalul unei crize economice majore şi a unor tensiuni politice fără precedent.
Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac
Problemele care au afectat în ultimii câţiva ani Transnistria, regiunea separatistă din estul Republicii Moldova, cu o suprafaţă de patru mii de kilometri pătraţi şi cu jumătate de milion de locuitori, par să se agraveze tot mai mult.
În stare să-şi asigure doar o treime din veniturile necesare, regiunea separatistă nu ar putea supravieţui fără asistenţa financiară a Rusiei, care se ridică anual la 25 de milioane de dolari.
Chiar şi în aceste condiţii de criză, administraţia de la Tiraspol nu a renunţat la tradiţionala paradă militară, organizată pe 2 septembrie. De această dată, la paradă vor participa însă doar subdiviziuni ale armatei transnistrene, nu şi tehnica militară, prezentă în anii trecuţi. Moscova îi întoarce spatele lui Igor Smirnov
În pofida problemelor tot mai numeroase pe care le întâmpină regimul de la Tiraspol, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a declarat că regiunea, care se auto-intitulează Republica Moldovenească Nistreană, nu are de gând să renunţe la independenţă.
În acelaşi timp, Igor Smirnov a spus că este gata să accepte reluarea negocierilor cu Republica Moldova, întrerupte în 2006, însă a subliniat că "decizia finală privind propriul viitor ar trebui să aparţină poporului din Transnistria".
Chiar dacă rămâne destul de influent, liderul transnistrean nu mai pare să controleze integral situaţia din Transnistria, cum a controlat-o în ultimele două decenii.
Cu numai câteva luni
