Europa de Vest, Orientul Mijlociu, Africa, SUA, Canada şi lista regiunilor informatizate cu softuri şi aplicaţii Made in „ItRomânia“ nu se opreşte aici. Ceea ce pentru observatorul din afară apare ca o avalanşă de exporturi româneşti de software şi servicii IT, pentru cunoscători nu este decât un bulgăre de zăpadă rostogolit de o piaţă despre care spun că s-ar afla într-un stadiu încă incipient.
Nu lasă loc de interpretări: „Până în 2015, intenţionăm să creştem ponderea veniturilor din extern de la 30%, cât este în prezent, la 50% din cifra de afaceri“ (Liviu Drăgan, directorul general al TotalSoft), „În ultimii doi ani, vânzările internaţionale au avut o creştere medie anuală de peste 25%“ (Irina Socol, preşedintele şi directorul general al Siveco). „Suntem mulţumiţi să ne încadrăm în zona de 70%-80% în ceea ce priveşte încasările externe“, sintetizează şi Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec, natura veniturilor companiei.
E limpede atât pentru iniţiaţi, cât şi pentru profani că piaţa românească a devenit prea mică pentru producătorii locali de software şi servicii IT, care găsesc oportunităţi de creştere a afacerilor prin extinderea vânzărilor cât mai departe de casă. Miza exportului se reflectă şi în cifrele generale: exporturile româneşti de software şi servicii IT au crescut cu 10% în 2010, la aproximativ 500 milioane euro.
În loc de notă de subsol: chiar dacă are o pondere deocamdată mică, sectorul software şi servicii e cel mai dinamic segment al industriei IT&C (împărţită în trei mari categorii: telecomunicaţii, software şi servicii IT, hardware şi electronică - n.r.), cu creşteri ale veniturilor, producţiei şi valorii adăugate de peste 20% în întreaga perioadă din 2000 până în 2008, spun cercetările Institutului pentru Tehnică de Calcul (ITC).
A urmat un 2009 de scădere cu 12,8%, până la o cifră de afaceri a secto
