În apropiere de comuna Balaciu, printre dealurile de pe malul drept al râului Ialomița arheologii au descoperit o cetate getică despre care se presupune că a fost ridicată de marele rege Dromichete.

Primele săpături arheologice au fost începute în anul 1870, dar abia în 1923 s-a confirmat faptul că așezarea descoperită este una de mare importanță istorică. După o pauză de câteva decenii, în anul 1969,săpăturile au fost reluate de arheologii ialomițeni.

Cu toate că la prima vedere locul nu îți oferă prea multe motive că aici ai putea să îți delectez privirea cu ceva interesant, locul mustește a istorie. Legendele despre faptul că marele rege Dromichete ar avea o comoară îngropată între dealurile acestei zone au făcut, ani de-a rândul să nască vise de îmbogățire printre locuitorii din zona sitului arheologic. Cu timpul „căutătorii de comori“ s-au împuținat, iar în prezent doar pașii arheologilor mai străbat colinele de la Piscul Crăsani

„Aici a fost o aşezare întărită, cu şanţ şi val. A fost cercetat doar mamelonul din centru. Aici a fost descoperit un candelabr din bronz, o vatra solară și un riton… Locul și cercetările sunt importante, fiind una dintre puţinele așezări de sec II-I de tip davă” spune Elena Rențea, arheolog în cadrul Muzeului Județean de Istorie Ialomița.

Ritonul de la Crăsani

Piesa de rezistență a descoperirilor de la Piscul Crăsani o reprezintă ritonul, o piesă de cult format dintr-un corn și o terminație în formă de cal. „Eu am avut şansa de a fi după două mii şi ceva de ani, prima persoană care am luat în mână această piesă. Eram atunci, îmi aduc aminte cu un coleg, Virgil Niţulescu. L-am ridicat, era în două bucăţi, cornul şi terminaţia în formă de cal şi stăteam cu piesele în mână şi l-am strigat pe colegul meu. S-a uitat la mine de la vreo 15 metri şi a strigat: «Ritonul de la Piscul Crăsani». Şi aşa i-a rămas nu