Achiziţie recentă în România, audiobookul este considerat ori „alternativă fericită“ pentru cei care n-au timp, ori „produs superficializat ca să fie digerat cu o cât mai mare uşurinţă de consumator“. Formă de artă sau doar instrument de a transmite valori, adaptat la epoca noastră, „cartea audio“ este, pentru cei care o fac, un produs cu bune şi cu rele.
Cartea în format clasic continuă să fie produsul cel mai vândut al editurilor din România. Spre literatura în format ebook au păşit timid doar câteva dintre ele, iar la editarea de audiobookuri se aventurează numai Humanitas Multimedia şi Casa Radio. Aceasta din urmă îşi valorifică fonoteca, din care scoate la lumină înregistrări de referinţă cu intelectuali de ieri şi de azi. Formula la care a apelat cel mai des este cea de „carte+CD", publicând o serie de documente sonore în care a editat adevărate bijuterii. Printre ele se numără „Cuvânt pentru fratele rămas departe", care cuprinde conferinţele rostite la Radio de Mircea Vulcănescu în perioada 1930-1940 sau „Albastru de Prusia. Despre scriitori şi literatură", de Nichita Stănescu.
Actori, scriitori, critici literari sau publicişti au fost atraşi de ideea de a imprima pe un disc lectura unei scrieri de azi sau din alte vremuri, fie ea un fragment de roman sau de jurnal, un poem de azi sau o nuvelă interbelică. Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Mircea Diaconu, Dorel Vişan, Marcel Iureş şi alte figuri cunoscute ale scenei româneşti, precum şi Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu sau Cristian Tudor Popescu, sunt doar câteva dintre „vocile" Humanitas Multimedia. Printre cele mai recente apariţii se numără „Remember", de Mateiu Caragiale, în lectura lui Marcel Iureş, „Jurnalul din Jurnal. 1941-1947", de Monica Lovinescu, în lectura Irinei Petrescu, „La ţigănci", în lectura lui Victor Rebengiuc, „Şocul întoarcerii în ţară", de Neagu Djuvara, sau
