Metamfetamina, drog psihoactiv de mare risc, creează dependenţă după doar una sau două doze, este foarte uşor de produs şi nu beneficiază de terapie de substituţie... Dar o posibilă soluţie revoluţionară pare să vină din SUA, în urma unor cercetări finanţate de National Institute on Drug Abuse, conduse de un grup de cercetare de la University of Arkansas. Astfel, crearea de anticorpi monoclonali cu mare afinitate pentru moleculele de metamfetamină ar putea constitui o soluţie chiar şi pentru tratamentul în urgenţă al supradozelor. Mai multe detalii ne oferă prof. dr. Ralph Henry, într-un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin, cu sprijinul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

– Adicţia la drogurile de mare risc este un subiect care preocupă foarte multe organizaţii şi pentru combaterea sa se întreprind numeroase cercetări, în toată lumea. În acest domeniu, dv. şi echipa de la Intervexion Therapeutics, companie al cărei vicepreşedinte sunteţi, oferiţi o posibilă soluţie, potenţial revoluţionară. În ce constă aceasta?

– Principiul a fost dezvoltat de colegul meu, prof. dr. Michael Owens, alături de care lucrez de multă vreme. Ideea de bază este să ne folosim de produşii propriului nostru sistem imun – anticorpii – pentru a lega drogurile, în speţă metamfetamina, şi de a le împiedica să ajungă în creier. De fapt, putem chiar să schimbăm echilibrul natural al concentraţiilor serice şi cerebrale ale metamfetaminei, introducând în circulaţie anticorpii, care vor lega moleculele de drog. Cu alte cuvinte, scăzând concentraţia serică şi, implicit, gradientul sânge-creier, scade consecutiv şi concentraţia cerebrală a metamfetaminei libere cerebrale. O aplicaţie în acest sens ar fi administrarea de anticorpi, spre exemplu, la pacienţii cu supradoză care ajung la unitatea de primiri urgenţe.

– De ce ţinti