Dincolo de Prut, două sărbători importante sunt celebrate la fiecare sfârşit de vară: Ziua Independenţei (27 august) şi Ziua Naţională „Limba Noastră“ (31 august). Marcăm această perioadă festivă printr-o prezentare a istoriei, organizării şi activităţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, sub semnătura dlui conf. dr. Vitalie Teodoru.

Trenul „Prietenia“ pleacă din Gara de Nord seara şi ajunge la Chişinău după 13 ore. Un episod de disconfort îl reprezintă oprirea, în zorii zilei, la Ungheni, prima staţie pe teritoriul moldovenesc, de unde ecartamentul căii ferate este mai lat faţă de cel din România şi Europa. Manevrele de cocoţare a vagoanelor pe cricuri, scoaterea roţilor, montarea lor pentru altă lăţime şi aşezarea pe şine durează cel puţin o oră şi jumătate. Poţi să dai o raită şi să admiri clădirile moderne ale autogării din apropiere sau ale Primăriei şi hotelului din centrul oraşului.

Chişinăul a fost atestat în 1436. Astăzi, bulevardul Ştefan cel Mare, lung de câţiva kilometri, este artera principală a capitalei Republicii Moldova. Spre extremitatea nord-vestică, la nr. 165, se află sediul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“. Pe acelaşi bulevard se mai găsesc şi Preşedinţia, Parlamentul, Academia de Ştiinţe, Biblioteca Municipală, Teatrul Naţional, Catedrala, ministere, parcul cu statuia lui Ştefan cel Mare, hoteluri, magazine etc. În imediata vecinătate găsim Biblioteca Naţională, Muzeul de Istorie şi Muzeul de Artă. Pe o stradă perpendiculară îşi au sediile Teatrul de Operă şi Casa Presei. Mai merită amintit faptul că nu doar centrul oraşului, dar şi celelalte cartiere sunt potopite în verdeaţă – Chişinăul este una dintre cele mai „verzi“ capitale ale Europei.

Universitatea de Medicină şi Farmacie a fost înfiinţată pe baza Institutului de Medicină