Vestigiile arheologice şi mănăstirile din Ţara Făgăraşului au fost vizitate zilele acestea de către cercetători veniţi din Moldova. Aceştia au venit în ţara noastră la invitaţia reprezentanţilor Asociaţiei Culturale „Ştefan Mailat“ pentru a cunoaşte mai bine zona Făgăraşului, dar şi pentru a realiza o punte de legătură spirituală între cele două ţări.

Colaborare între Ţara Făgăraşului şi Ţara Moldovei

Asociaţia „Ştefan Mailat“, în colaborare cu Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu din Sibiu şi Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu“ de la Sâmbăta de Sus, a pus în practică, la sfârşitul lunii august, un proiect de reperare a mănăstirilor şi vestigiilor arheologice din Ţara Făgăraşului.

„După cum mulţi făgărăşeni ştiu, aceste mănăstiri au fost distruse, în mare parte, în sec. XVIII. Unele au fost reconstruite, cazul Mănăstirii de la Dejani şi al celei de la Berivoi. Unele sunt lăsate însă în paragină, nefiind reperate nici măcar ca sit arheologic sau ca monument de arhitectură. Noi am sperat să identificăm în teren, împreună cu invitaţii noştri, doi profesori universitari de la Chişinău şi Cahul şi două doctorante de la Facultatea din Chişinău. Sperăm ca finalitatea proiectului să fie un bun exemplu, pentru că şi în Republica Moldova sunt multe monumente în paragină“, a spus Iulian Şchiopu, directorul Asociaţiei „Ştefan Mailat“.

Vizită întoarsă de moldoveni

În acest scop, după o luare de contact care a avut loc la Chişinău, cercetătorii de la universităţile de peste Prut au fost invitaţi la Făgăraş. Aceştia au rămas plăcut impresionaţi de zona Făgăraşului, dar şi de monumentele arheologice. „Suntem reprezentanţii universităţilor de stat din Republica Moldova, din Chişinău şi Cahul, am venit aici în cadrul unui proiect realizat de către Asociaţia „Ştefan Mailat“, cu sc