Puţini mai ştiu astăzi cine a fost Ioan Niculescu. În 1880 trecea drept cel mai faimos fotograf al Capitalei. Îşi avea atelierul pe Şoseaua Jianu, actuala Kiseleff, la numărul 10, şi, pe lângă cărţi de vizită, reproducea de pe xilogravuri portrete ale unor personalităţi ale vremii.
Spre sfârşitul vieţii, Ioan Niculescu s-a hotărât să fotografieze monumente, locuri şi costume populare din Argeşul unde se născuse, ca şi din Muscelul vecin. N-am idee dacă auzise de memorialele lui Odobescu, în care acesta consemnase, cu trei decenii înainte, cărţile şi podoabele bisericeşti aflate în mănăstirile din Argeş şi Vâlcea, sau de cărţile despre Câmpulung ale lui Aricescu şi Pelimon. Fapt e că a bătut cu piciorul, călare sau în trăsură satele de sub masivele Iezer şi Făgăraş şi a alcătuit, cu mijloace artizanale şi într-un număr mic de exemplare, un album intitulat „Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Vâlcea. Anul 1893". Albumul, astăzi aproape de negăsit, este excepţional. Ioan Niculescu se dovedeşte cu adevărat un mare fotograf.
Promovat de Iosif Vulcan
Ideea de a-l tipări a avut-o profesorul Adrian Săvoiu, care a găsit sprijin la primăria din Câmpulung Muscel. Editura Ars Docendi a publicat, în admirabile condiţii grafice, albumul, plecând de la unul din rarisimele exemplare, aflat la Biblioteca Naţională.
De altfel, primarul câmpulungean, Călin Ioan Andrei, este şi la originea unui alt album fotografic, deopotrivă de valoros, consacrat istoriei primei capitale a Ţării Româneşti, despre care voi scrie în numărul viitor al „Adevărului literar şi artistic".
Informaţiile de mai sus despre Ioan Niculescu provin din prefaţa (în română şi în engleză, ca şi legendele la fotografii) a profesorului Adrian Săvoiu. Din care aflăm şi alte lucruri intersante. De pildă că acela care a anunţat primul albumul n-a fost nimeni altul decâ
