Mulţi dintre micii deponenţi la fondul public de subscriere destinat, în anul 2001, construirii Dracula Park se luptă şi acum să-şi recupereze banii. Sursa: REUTERS

1 /.

După ce proiectul realizării unui parc tematic la Sighişoara şi apoi la Snagov a fost anulat, deponenţii au dorit să-şi recupereze sumele depuse. Unii au reuşit, alţii nu.

Asta pentru că administratorii fondului au decis înfiinţarea unei firme care să administreze banii celor care depuseseră bani: fie persoane fizice, fie persoane juridice. Astfel, societatea pe acţiuni Dracula Park, cu sediul în Bucureşti, a ajuns să investească banii din depuneri pe bursă şi în proiecte imobiliare.

"Eu am investit banii pentru realizarea unui parc, nu pentru a fi acţionar la o firmă care are alt obiect de activitate", se plânge Marius Balâc, unul dintre românii care şi-a investit economiile în acest proiect.

"Am fost păcălit"

Marian Balâc avea în urmp cu zece ani 27 de ani. "Munceam de doi ani. Eram inginer. Avem mici economii, de vreo 100 de milioane de lei vechi. Puteam să aleg să-mi iau o maşină, un automobil mediu. În schimb, am văzut la televizor reclamele cu Dracula Park. Mulţi politicieni susţineau proiectul. M-am uitat şi pe un proiect şi mi-a plăcut ideea. Cred că ar fi fost benefic un astfel de parc. Aşa că mi-am riscat banii şi i-am dat fondului public de subscriere. În loc să-mi iau maşină, i-am investit în Dracula Park", îşi aminteşte arădeanul.

Au urmat anulări succesive ale proiectului. Mai întâi, locaţia de la Sighişoara nu era bună pentru că zona făcea parte din patrimoniul istoric. Apoi, a apărut varianta ridicării proiectului la Snagov.

"Şi acest proiect a fost anulat. Era deja 2006. Am sperat să-mi iau banii înapoi. Nu-mi părea foarte rău că se întârziase ridicarea parcului, pentru că în continuare credeam în proiect, iar banii îi ştiam la fond. După ce