Bulgaria şi vecina sa România, care a cheltuit 1 miliarde de euro (circa 1,4 miliarde de dolari) pentru a asigura condiţii informatice optime la graniţă, speră să adere luna aceasta la spaţiul Schengen, scrie New York Times într-o amplă analiză.

Aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar fi fost o chestiune de rutina în urmă cu câţiva ani. Astăzi, UE se confruntă însă cu un val de conservatorism.

Atât Bulgaria, cât şi România, au fost primite cu braţele deschise în UE în 2007, în pofida problemelor legate de crima organizată, corupţie şi sistemul judiciar ineficient. În prezent, pe fondul crizei economice, teama de noi imigranţi din Africa, dar şi de expansiunea naţionalismului în unele ţări membre, blocul european acordă, însă, în prezent mai multă atenţie acestor chestiuni.

"Este drăguţ să ai un aparat care verifică dacă sunt clandestini în spatele unui camion. Dar dacă poţi să îi dai 500 de euro cuiva să se uite în cealalta parte, nu are niciun rost", a declarat ambasadorul olandez în Bulgaria, Karel van Kesteren.

Semnele corupţiei: vilele de lux ale vameşilor şi poliţiştilor de frontieră

Olanda este una dintre ţările care vor bloca, probabil, aderarea României şi Bulgariei la Schengen, dar si alţii vor ridica obiecţii, inclusiv Finlanda, Germania şi Franţa, unde preşedintele Nicolas Sarkozy curtează, în campania electorală, alegătorii conservatori care critică din ce în ce mai dur graniţele deschise ale Uniunii Europene.

"Atunci când dai cheia casei tale comune altcuiva, vrei sa te asiguri că persoana respectivă este 100% de încredere şi respectă toate regulile", a adăugat el.

New York Times scrie că semnele corupţiei marchează peisajul în regiunile de frontieră ale României şi Bulgariei, sub forma vilelor luxoase ce aparţin vameşilor şi poliţiştilor de frontieră.

Zeci de astfel de