1942

Duminică, 29 martie

„O veste bună — căci cu iarna siberiană prin care am trecut, mă temeam de soarta lor. Un Consiliu de Miniştri, prezidat de Mareşalul Antonescu, a hotărât ieri măsuri excepţionale de ajutor pentru înlesnirea însămânţărilor de primăvară. Numai să ne fie vremea prielnică! Mussolini a vorbit din nou. A anunţat măsuri drastice pentru salvarea monedei italiene ameninţată de o catastrofală prăbuşire şi a cerut concursul tuturor cetăţenilor pentru atingerea scopului propus... Acum patru luni, acelaşi Mussolini declarase cu aceeaşi siguranţă de sine, că moneda italiană era definitiv salvată... Ce încredere mai pot avea oamenii în făgăduielile lui de azi? D-na Teodorescu, o cucoană cu care Marinescu, ministrul Economiei Naţionale se ţine de mult, e acoperită de scule: e femeia care posedă cele mai frumoase bijuterii din Bucureşti. Cum­pă­­rate cu banii şterpeliţi de Marinescu? Nicide-cum. Acum 3 ani, fiind la Nissa cu Marinescu, d-na Teodorescu a făcut cunoştinţa unui maharajah indian, care i-a dat nestemate în neştire... Ma­­rinescu a înghiţit ruşinea, dar dama a rămas cu pietrele — şi acum se bucură amândoi! O ves­­tă albă de pichet, pe care Napoleon cel Mare a purtat-o la Sf. Elena, a fost vândută pe preţul de 36 500 franci! Pe vremuri de groază, se mai gă­sesc şi oameni care să se îndeletniciească cu îm­bo­­gă­ţi­rea unor asemenea colecţii! Să le fie de bine!

Luni, 30 martie

Ieri, mai ales după-amiază, a început să sufle un vânt glacial; azi-dimineaţă ne-am deşteptat în plină iarnă iarăşi! Acoperişurile sunt albe, pe stradă s-a prins un strat de 2 degete de zăpadă, căci temperatura e un grad sub zero... De unde tre­­buia să începem azi să semănăm, iată-ne din nou în ianuarie! Ce o fi vrând Dumnezeu cu noi? Ne pedepseşte rău... Pe frontul de răsărit, după co­­municatele germane, ofensiva rusească a slă­bit. Sovieticii